Natura este doctorul tau !

[coriciuc]

GRIPA

Gripa se manifestă prin strănuturi repetate, febră, lăcrimarea ochilor, înfundarea nasului, uscarea gîtului şi tuse uscată, sete, lipsa poftei de mîncare, mîini şi picioare reci, durerea mîinilor şi a picioarelor şi chiar a corpului întreg, răguşeală, tuse.
În unele cazuri, pot apărea complicaţii grave pulmonare, digestive, nervoase etc.
Consultarea medicului, vaccinul antigripal pot fi însoţite de remedii naturiste.
Se recomandă, ca măsuri profilactice*: izolarea bolnavului, inhalaţii pe nas de esenţă de levănţică pusă pe o batistă curată, aromatizarea camerelor cu uleiuri volatile, mestecarea zilnică a cîtorva fire de mărar. Ca alimente, se recomandă sfecla roşie, morcovii (cruzi sau fierţi), 1-2 căţei de usturoi zilnic, suc de lămîie cu miere şi scorţişoară, lămîi, portocale etc.
Zilnic, se va consuma: suc de ceapă crudă (o jumătate de pahar), suc de portocale, suc de morcov, suc de lămîie, suc de roşii. Abandonarea fumatului în timpul epidemiei de gripă este obligatorie.
Febra este unul din mijloacele de apărare a organismului, dar cînd este foarte crescută şi prelungită devine un duşman de temut, deoarece distruge celulele nervoase. În acest caz, medicul va hotărî ce-i de făcut.
Alimentele interzise în situaţii de gripă sînt grăsimile, conservele, băuturile alcoolice, ouăle. Se recomandă cît mai multe sucuri de legume şi fructe (ţinîndu-se cont, bineînţeles, şi de alte boli).
Pentru frisoane, se poate face o băutură din: flori de muşeţel (4 capete), flori de soc (o linguriţă), muguri de pin (5 bucăţi), toate macerate într-un sfert de litru de vin fierbinte. Se bea filtrat şi îndulcit cu miere, cîte un păhărel, dimineaţa şi seara.
Se pot face băi la picioare cu apă caldă, în care se va pune unul din următoarele preparate: esenţă de pin, decoct de fîn, decoct de salvie.
În caz de frisoane, se mai poate prepara un vin din coajă de salcie (40 g de coajă uscată şi pisată, macerată într-un litru de vin, timp de 2 săptămîni) din care se iau 2 pahare mici pe zi.
Guturaiul poate constitui debutul unei gripe. Ca măsuri preventive, amintim: aspirarea pe nas de apă călduţă simplă sau cu cîteva picături de alcool puse în apă, periodic, în sezonul rece sau aspirarea de suc de lămîie, pînă ce lichidul este resimţit în faringe. În fiecare zi, trebuie consumate fructe şi legume bogate în vitamina C (pătrunjel, ardei, lămîie, coacăze).
Batistele trebuie înlocuite cu şerveţele de unică întrebuinţare.
Se recomandă infuzie de flori de tei şi flori de soc (în doze mari, devin vomitive). Pentru picioare şi mîini, sînt bune băile fierbinţi cu făină de muştar, la care se adaugă sare de mare.
Din muguri de brad se face o infuzie (50 g muguri la 1 l de apă), în care se fierb 5 cepe; la urmă, se adaugă 10 g de miere. Se beau 1-2 căni pe zi.
Busuiocul, sub formă de infuzie (1 linguriţă de plantă la 200 ml de apă) este, de asemenea, recomandat în gripă.
Ceapa şi usturoiul trebuie consumate cît mai mult în perioadele de epidemie. Se macerează 4 cepe mari, tăiate rondele, într-un litru de apă, timp de 8 ore. Se presează pentru a obţine suc cît mai mult posibil, se adaugă miere şi se bea cîte un pahar dimineaţa, pe stomacul gol, altul la ora 10, altul la ora 3 şi unul seara. Se repetă zilnic, timp de 15 minute.
Din 15 g de foi de dafin şi 40 g de coji de portocale la o jumătate de litru de apă clocotită se face o infuzie care se bea pe parcursul unei zile.
Din flori de levănţică, frunze de mentă, petale de trandafir, cimbrişor şi ienupăr se prepară un oţet aromatic cu care se face frecţie pe tot corpul. Orice oţet aromatizat (medicinal) se obţine prin macerarea plantelor timp de 8-14 zile în oţet de vin sau de mere.
Petalele de mac de cîmp, sub formă de infuzie (o linguriţă de petale uscate la 250 ml apă clocotită) au proprietăţi calmante (gripă asociată cu faringită, răguşeală).
Pentru prevenirea gripei, se recomandă mestecatul zilnic de seminţe de mărar.
Se poate face o cură de 2-3 zile de mere crude. Se consumă numai mere, 1 kg pe zi, fără nimic altceva.
Rizomii de pir se folosesc sub formă de decoct (1 lingură rizomi la 250 ml de apă) din care se beau zilnic 3-4 linguri (este sudorific).
Tinctura de propolis nu trebuie să lipsească; se iau cîte 30 de picături, de 3 ori pe zi.
Pentru combaterea durerilor musculare se recomandă 3 linguri pe zi de decoct din coajă de salcie (2 linguri de coajă uscată şi pisată la cană).
Decoctul de scai vînăt (4 linguri pe zi) combate tusea.
Din cuişoare şi scorţişoară se prepară o infuzie din care se beau 2 căni pe zi.
Din rădăcinile de urzici (recoltate toamna sau primăvara) se prepară o tinctură din care se iau cîte 20 de picături de 3 ori pe zi, înainte de mese, timp de 5 zile.
Tincturile se obţin din plante (rădăcini, frunze, flori, fructe) macerate în alcool. Macerarea plantelor în alcool se face în sticle de culoare închisă, astupate etanş, timp de 2 săptămîni. Se filtrează apoi şi se păstrează în sticle închise la culoare.
Tinctura de ţintaură (Centarium umbelatum) este bună pentru bolnavii de gripă.
Ciuboţica-cucului se poate folosi în tratarea gripei în faza de debut. Întrebuinţarea regulată a ceaiului de măghiran ne întăreşte în faţa epidemiilor de ripă şi a răcelilor.
Extern, în afară de frecţii cu oţet aromatizat, se recomandă inhalaţii cu busuioc şi chimen (într-un vas cu apă clocotită se pun cîte 2 linguriţe de amestec) sau cu ulei de mentă (în stări gripale manifestate prin laringită).